Stema alb negrux

AVIZ

referitor la proiectul de Ordonanță de urgență privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative

 

 

Analizând proiectul de Ordonanță de urgență privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr.8 din 16.01.2020 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr.D16  din 16.01.2020,

 

CONSILIUL LEGISLATIV

 

          În temeiul art.2 alin.(1) lit.a) din Legea  nr.73/1993, republicată și art.46(2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ,

          Avizează favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu următoarele observații și propuneri:

1. Prezentul proiect de ordonanță de urgență are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale, precum și modificarea unor acte normative, respectiv a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.68/2019, precum și a Legii nr.362/2018.

Astfel, potrivit Notei de fundamentare, se preconizeaz㠄stabilirea explicită a unei singure autorități de stat în domeniul societății informaționale – Autoritatea pentru Digitalizarea României, prin preluarea atribuțiilor, responsabilităților, activităților și structurilor aferente de la Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor”.

De asemenea, se propune ca Secretariatul General al Guvernului să preia de la Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale rolul de a realiza politica Guvernului în domeniul securității cibernetice, urmând ca acesta să stabilească la nivel național strategiile și politicile publice în domeniul securității cibernetice și să aibă în coordonare Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatic㠖 ICI București.

Totodată, se preconizează abrogarea alin.(51) și (7) ale art.24 din Legea nr.362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice, cu modificările și completările ulterioare.

2. Precizăm faptul că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se poate pronunța asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.

3. Potrivit preambulului, neadoptarea măsurilor preconizate ar putea determina efecte negative constând în „ratarea obiectivelor asumate prin Agenda Digitală pentru România 2020, aplicarea sancțiunilor ca rezultat al procedurilor de infringement declanșate împotriva României, aflate în diferite faze, blocarea oricărui proiect public major din domeniul tehnologiei informației și societății informaționale”.

Având în vedere prevederile art.115 alin.(4) din Constituție, precum și deciziile Curții Constituționale în materie, în preambulul proiectului este necesară prezentarea elementelor de fapt și de drept ale situației extraordinare, a cărei reglementare nu poate fi amânată, care justifică recurgerea la această cale de reglementare. Totodată, trebuie precizate eventualele efecte negative care s-ar produce în cazul neadoptării prezentului proiect în regim de urgență.

Amintim că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, de exemplu, Decizia nr.1008/2009, „pentru emiterea unei ordonanțe de urgență este necesară existența unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voința Guvernului, care pune în pericol un interes public.”. Totodată, „Curtea, în jurisprudența sa, a statuat în mod constant că situațiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obișnuit sau comun, aspect întărit și prin adăugarea sintagmei "a căror reglementare nu poate fi amânată. (…) Pentru a fi pe deplin respectate exigențele art.115 alin.(4) din Constituție, Guvernul trebuie să demonstreze și faptul că măsurile în cauză nu sufereau amânare, practic, că nu exista vreun alt instrument legislativ ce ar fi putut fi folosit în vederea evitării rapide a consecințelor negative” (Decizia nr.919/2011). 

Menționăm că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale,  nemotivarea sau motivarea necorespunzătoare a urgenței reprezintă motive de neconstituționalitate a ordonanțelor de urgență.

4. Pentru redarea corectă a obiectului de reglementare, titlul se va reda, astfel:

„Ordonanță de urgență privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative”.

5. La preambul, semnalăm că primele patru paragrafe sunt identice cu primele  paragrafe din preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr.90/2019 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1.059 din 31 decembrie 2019, aspect care contravine normelor de tehnică legislativă.

Al cincilea paragraf este, de asemenea, identic cu paragraful al unsprezecelea din actul normativ sus-amintit.

Prin urmare, recomandăm reformularea textelor respective, prin adaptarea la situația extraordinară existentă la momentul emiterii prezentului act și la obiectul de reglementare al acestuia.

Referitor la al șaselea paragraf al preambulului din prezentul proiect, potrivit uzanței normative, sintagma „Ordonanței de urgență a Guvernului nr.68 din 6 noiembrie 2019” trebuie redată sub forma „Ordonanței de urgență a Guvernului nr.68/2019”.

La al optulea paragraf, pentru claritatea și fluența textului, sintagmele „implementarea politicilor europene în acest domenii”, respectiv „dezvoltării coerente a infrastructurii informaționale naționale a administrației publice, exercitării calității de unică autoritate publică în organizarea și coordonarea la nivel național” trebuie redate sub forma „implementarea politicilor europene în acest domeniu”, respectiv „dezvoltarea coerentă a infrastructurii informaționale naționale a administrației publice, exercitarea calității de unică autoritate publică în organizarea și coordonarea la nivel național”.

6. La art.I, potrivit uzanței normative, părțile dispozitive ale pct.1 și 3 se vor redacta, astfel:

„1. Alineatul (1) al articolului 5 va avea următorul cuprins:”;

„3. Alineatul (2) al articolului 11 va avea următorul cuprins:”.

7. La pct.1 al art.I, la textul propus pentru alin.(1) al art.5, pentru un spor de precizie normativă, recomandăm completarea acestuia cu indicarea instituțiilor care vor îndeplini obiectivele, funcțiile și atribuțiile în domeniul tehnologiei informației, al societății informaționale, al securității cibernetice și al cadrului internațional de interoperabilitate.

8. Referitor la normele preconizate pentru alin.(2)-(4) ale art.II, semnalăm existența în legislație a Hotărârii Guvernului nr.494/2011 privind înființarea Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică - CERT-RO, cu modificările și completările ulterioare, act normativ care cuprinde inclusiv dispoziții referitoare la atribuțiile instituției și finanțarea acesteia.

Pe cale de consecință, se va avea în vedere corelarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr.494/2011 cu dispozițiile propuse prin proiect.

Pe de altă parte, la alin.(2), având în vedere ca abrevierea „CERT-RO” este la prima menționare în text, pentru respectarea exigențelor de tehnică legislativă, este necesară redactarea acesteia in extenso,  urmată de sintagma „denumită în continuare CERT-RO”.

  La alin.(3), referitor la norma de trimitere la art.24 alin.(61) din Legea nr.362/2018, cu modificările și completările ulterioare, semnalăm că, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.76/2019, termenul de la care CERT-RO poate reține și utiliza venituri proprii a fost prorogat până la data de 1 ianuarie 2022. Prin urmare, este necesară revederea soluției legislative propuse.

De asemenea, potrivit uzanței normative, întrucât normele de trimitere nu se redau cu menționarea editorialului în care au fost publicate, formularea „publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 9 ianuarie 2019” se va elimina.

9. La art.III, pentru o corectă informare juridică, expresia „cu modificările ulterioare” se va înlocui cu sintagma „cu modificările și completările ulterioare”.

În ceea ce privește soluția trecerii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Informatic㠖 ICI București în coordonarea Secretariatului General al Guvernului, semnalăm că, potrivit art.1 din Hotărârea Guvernului nr.1.621/2003 pentru organizarea și funcționarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI București, cu modificările și completările ulterioare, „Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI București se organizează și va funcționa ca persoană juridică română (...) în coordonarea Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale”. Prin urmare, este necesară corelarea normei sus-menționate cu soluția propusă prin prezentul proiect, printr-un act normativ de modificare a Hotărârii Guvernului nr.1.621/2003.

10. La art.V, pentru rigoare normativă, textul se va reda, astfel:

„Art.V. - Alineatele (51) și (7) ale articolului 24 din Legea nr.362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.21 din 9 ianuarie 2019, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă.”

 

 

 

 

 

 

PREȘEDINTE

 

dr. Dragoș   ILIESCU

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

București

Nr.26/17.01.2020